Oamenii cu personalitati creative vad lumea diferit

Ce face ca o opera de arta precum o pictura sau un fragment muzical sa ne provoace admiratia si mirarea? Este emotia de a-ti fi aratat ceva nou, ceva diferit, ceva pe care artistul l-a observat si noi nu?

Asa cum spunea Pablo Picasso:
„Altii au vazut si au intrebat de ce. Eu am vazut ce ar putea fi si am intrebat de ce nu.”

Ideea ca unele persoane vad mai multe posibilitati decat altele este proportionala cu conceptul de creativitate.

De multe ori, psihologii masoara creativitatea folosindu-se de sarcini divergente de gandire. Acestea necesita sa generati cat mai multe folosinte posibile pentru obiecte obisnuite, precum o caramida.

Oamenii care pot vedea numeroase si diverse utilitati la o caramida (sa spunem, un cosciug pentru o inmormantare a unei papusi Barbie) sunt considerati mai creativi decat cei care nu se pot gandi decat la cateva folosinte uzuale (sa spunem, pentru a construi un zid).

Aspectul personalitatii ce se pare ca induce creativitatea se numeste deschidere catre experiente sau deschidere. Dintre principalele 5 trasaturi importante de personalitate, deschiderea este cea care prezice cel mai bine performantele in ceea ce priveste sarcinile divergente de gandire.

Deschiderea poate prezice indeplinirile creative din lumea reala dar si implicatia in preocuparile creative de zi cu zi.

Precum explicau Scott Barry Kaufman si Carolyn Gregoire in cartea lor, Wired to create, creativitatea persoanelor deschise apare in urma unei „determinari de explorare cognitiva a lumii interioare si exterioare umane”.

Aceasta curiozitate de a examina lucrurile din toate unghurile poate conduce unele persoane la un grad inalt de deschidere pentru a vedea mai multe decat un om normal sau asa cum spunea o echipa de cercetatori, sa descopere „posibilitati complexe ce dormitau in asa numitele medii familiare„.

Viziunea creativa

In cadrul cercetarilor noastre, publicate in Jurnalul de Cercetare a Personalitatii, am descoperit ca persoanele deschise nu doar adauga o perspectiva diferita lucrurilor, ci vad cu adevarat lumea prin alti ochi fata de un individ normal.

Am dorit sa testam daca aceasta deschidere este conectata de fenomenul perceptiei vizuale numita rivalitate binoculara. Acest fenomen apare atunci cand doua imagini diferite sunt prezentate fiecarui ochi simultan, precum un bandaj rosu la ochiul drept si un bandaj verde la cel stang.

Pentru observator, imaginile par sa se schimbe intermitent de la una la cealalta. La un moment dat, numai bandajul verde este perceput iar in momentul urmator, numai stimulul bandajului rosu apare sa il rivalizeze pe celalalt.

Interesant este faptul ca participantii la studiul de rivalitate binoculara puteau observa uneori o combinatie contopita sau amestecata a celor doua imagini prezentate. Aceste momente de supresie a rivalitatii, atunci cand ambele imagini erau accesibile in mod constient si simultan, deveneau o solutie creativa la problema prezentata de catre stimulii incompatibili.

In cadrul a 3 experimente, am descoperit ca persoanele deschise vedeau imaginile contopite sau amestecate pentru perioade mai indelungate decat alti oameni. Mai mult, au raportat faptul ca puteau vedea respectivele imagini pentru si mai mult timp daca se aflau intr-o dispozitie buna si pozitiva, similara cu cea care are un efect de sporire a creativitatii.

Descoperirile noastre sugereaza faptul ca tendintele creative a persoanelor deschise se extind pana la perceptia vizuala de baza. Acest tip de oameni ar putea avea experiente vizuale fundamental diferite fata de o persoana obisnuita.

A vedea unele lucruri pe care altii le omit

Un alt fenomen perceptual bine cunoscut se numeste orbirea inatentionala. Persoanele trec prin aceasta experienta atunci cand se concentreaza asupra unui singur aspect dar esueaza lamentabil de a vedea alte lucruri ce li se afla fix in fata.

Intr-o ilustratie faimoasa a acestei distorsiuni perceptuale, participantii au fost rugati sa priveasca un scurt film in care cateva persoane pasau o minge de basket si sa tina cont de numarul total de pase intre jucatorii imbracati in alb.

In decursul filmului, o persoana imbracata intr-un costum de gorila se plimba prin centrul scenei, s-a batut de cateva ori pe piept si apoi a disparut. Daca ati vazut filmuletu, ati putut observa gorila? Daca nu, sa stiti ca nu sunteti singurii. Aproximativ jumatate dintre cei 192 din participantii la studiul original au esuat in a vedea figura costumata.

Dar de ce unii participanti la studiu au avut orbire inatentionala si altii nu? Raspunsul la aceasta intrebare vine in urma unui studiu recent efectuat care arata ca susceptibilitatea voastra la orbire inatentionala depinde de personalitate: persoanele deschise au sanse mai mari de a vedea gorila din filmulet.

Din nou, se pare ca informatia vizuala depaseste perceptia constienta in cazul persoanelor deschise – vad lucruri pe care altii le ignora.

A-ti deschide mintea: mai mult inseamna mai bine?

S-ar parea ca persoanele deschise au avut mai mare noroc in viata ca restul. Dar pot oamenii ce au personalitati mai putin creative sa isi extinda mintile limitate si ar fi acesta un lucru bun?

Apar din ce in ce mai multe dovezi care confirma faptul ca personalitatea este maleabila si imbunatatiri in privinta nivelului de deschidere s-au putut observa in cadrul interventilor de pregatire cognitiva si a studiilor asupra efectelor psilocibinei (compusul psihedelic din ciupercile halucinogene).

Deschiderea se poate mari si in cazul studentilor care aleg sa studieze in strainatate, confirmand ideea ca voiajul iti poate largi orizontul gandirii.

Dar exista si o latura mai intunecata a permeabilitatii constientei ce caracterizeaza persoanele deschise. Deschiderea a fost conectata de aspecte a bolilor mentale, precum predispunerea la halucinatii.

Asa ca in ciuda farmecului efectului, ar putea exista o linie foarte subtire intre a vedea mai mult si a vedea lucruri care nu sunt acolo.

Deci, din personalitati diferite se nasc experiente diferite dar ar trebui sa tinem mereu cont de faptul ca perceptia unei persoane nu este neaparat mai buna decat a altcuiva.