Stresul este o forma de ignoranta. In aceasta stare, avem impresia ca totul este o urgenta. Nimic nu este atat de important. – Natalie Goldberg

Stresul se manifesta atunci cand cineva trece printr-o stare de tensiune excesiva, emotionala sau mentala. Aceasta poate duce la epuizare – o dispozitie psihologica daunatoare ce distruge atat corpul cat si mentalul.

Nu este o exagerare atunci cand auziti ca stresul te poate ucide. Este un fapt, iar prezenta aproape universala a stresului in rutina zilnica nu ajuta in niciun fel sanatatea publica sau individuala. Luati aminte la urmatoarele date statistice:

-77% dintre persoane sunt afectate in mod regulat de simptome fizice asociate stresului.
-73% dintre persoane sunt afectate in mod regulat de simptome psihologice asociate stresului.
-33% dintre persoane simt ca „traiesc o viata extrem de stresanta.”
-48% dintre indivizi au raportat ca nu pot adormi noaptea datorita stresului.
-48% dintre persoane au spus ca stresul le influenteaza in mod negativ atat viata personala cat si cea profesionala.

Corpul uman este format din 78 de organe; toate acestea sunt impartite in 13 sisteme „majore” de organe, dintre care 5 sunt considerate vitale: creierul, inima, rinichii, ficatul si plamanii. De ce vorbim despre asta? Pentru ca stresul le poate afecta pe toate, in special pe cele vitale.

In cadrul acestui articol vom discuta despre impactul stresului asupra 8 sisteme majore de organe. Totodata, va vom oferi si cateva metode eficiente de a va de-stresa corpul si mintea (inclusiv organele)!

Ce se intampla cu corpul atunci cand este suprasolicitat

1. Sistemul cardiovascular

Sistemul cardiovascular este alcatuit din inima si vasele de sange, fiind o tinta extrem de sensibila la efectele potential letale ale unui nivel ridicat de stres cronic. Bolile cardiovasculare reprezinta cauza pentru aproximativ 610 000 de decese/an in Statele Unite – sau 1 din 4 decese.

Conform Centrului pentru Controlul si Preventia Bolilor (CDC), acestea reprezinta cauza principala de deces, atat in randul barbatilor cat si al femeilor.

Din ce in ce mai multe cercetari continua sa asocieze bolile cardiovasculare cu stresul. Prezenta acestuia, in special daca se afla in combinatie cu alte tabieturi riscante (ex. fumatul, abuzul de alcool), se presupune ca poate mari drastic riscul unei persoane de a dezvolta boli cardiovasculare.

2. Sistemul nervos

Creierul si coloana vertebrala sunt centrul de control al sistemului nervos. Sistemul nervos vegetativ (ANS) „joaca un rol principal in ceea ce priveste raspunsul corpului la stres”; acesta este impartit in sistemul nervos simpatic (SNS) si sistemul nervos parasimpatic (PNS).

Stresul incepe, dispare si se manifesta in interiorul creierului. Acesta declanseaza raspunsul de lupta sau fuga si emana hormonii de stres ce se imprastie prin corp, facand „inima sa bata mai repede, respiratia sa se intensifice si vasele de sange din brate sa se dilate,” pe langa multe alte efecte secundare.

Pe scurt, stresul cronic este extrem de nociv pentru creier.

3. Sistemul respirator

Bronhiile, laringele, plamanii, nasul, faringele si traheea formeaza sistemul respirator. Raspunul de aparare sau de defensiva al creierului poate duce la dificultati de respiratie, uneori ajungandu-se la aparitia hiperventilatiei.

Atacurile de panica – o senzatie subita de anxietate acuta si de neputinta – reprezinta o tulburare medicala destul de des intalnita in cazul celor afectati de stres la nivel cronic.

4. Sistemul muscoloscheletal

Oasele noastre, incheieturile si muschii alcatuiesc sistemul muscoloscheletal. Asa cum stim cu totii, stresul ne poate face corpul sa se tensioneze. Intr-o stare acuta, tensiunea respectiva este eliberata si gata.

Cu toate acestea, stresul la nivel cronic „poate face ca muschii din corp sa se afle mai mult sau mai putin intr-o stare de aparare;” in acest stadiu se pot manifesta bolile cronice in stare evoluata si tulburarile muscoloscheletale.

5. Sistemul reproductiv

Sistemul nostru reproductiv include gonada, organele auxiliare (ex. prostata, uterul), organele sexuale, glandele mamare si tractul genital (la barbati).

Atat in cazul femeilor cat si al barbatilor, sistemul reproductiv este influentat in mare parte de sistemul nervos. La barbati, sistemul nervos autonom duce la productia de testosteron si antreneaza sitemul nervos simpatic pentru activarea starii de excitare.

In cazul femeilor, stresul poate avea efecte negative in cazul mai multor functii: menstruatie, sindromul premenstrual (PMS), menopauza si excitatia sexuala.

In decursul unei perioade stresante, creierul emana cortizon care, pe o perioada indelungata de timp, poate intrerupe functiile normale ale componentelor anatomice reproductive.

6. Sistemul endocrin

Glanda suprarenala, hipotalamusul, pancreasul, paratiroida, glanda perineala, glanda pituitara, ovarele, testiculele si timusul formeaza sistemul endocrin.

Din nou, creierul poate emana hormonii de stres, cortizonul si epinefrina, prin hipotalamus. Glanda suprarenala, localizata in jurul rinichilor, produce cortizonul si epinefrina; aceste aspecte accentueaza nivelul de sensibilitate al corpului in fata stresului.

Ficatul produce glucoza in timpul procesului mai sus mentionat, care, de obicei, poate sari in ajutorul starii de aparare sau de defensiva a corpului. Cu toate acestea, zaharul in exces din sange poate cauza Diabet de tip 2 in cazul persoanelor vulnerabile, inclusiv indivizii obezi si cei ce apartin unor anumite rase (ex. Nativ Americani).

Gestionarea stresului este importanta pentru mentinerea unui nivel normal de zahar in sange – si eventual, in unele situatii, evitarea diabetului.

7. Sistemul tegumentar

Acest sistem include parul, unghile si pielea. Sistemul tegumentar joaca un rol important in mentinerea echilibrului in corp, „inclusiv protejarea, reglarea temperaturii, a receptiilor senzoriale, a reactiilor biochimice si adsorbtia de nutrienti.”

Pentru ca sistemul tegumentar sa functioneze in parametrii normali, este nevoie ca alte sisteme interne sa fie intretinute primordial. Stresul intrerupe operatiile sistematice ale mecanismului, ducand la scaderea circulatiei in piele, inelasticitatea pielii, destabilizarea functiilor glandulare si intreruperea refacerii tesuturilor.

8. Sistemul digestiv

Sistemul digestiv include organele primare – esofagul, stomacul, intestinul subtire si pe cel gros precum si organe auxiliare – rectul, apendicele, vezica urinara si pancreasul.

Consumul excesiv de alimente, alcool sau nicotina pot cauza reflux gastric sau arsuri la stomac – o problema destul de des intalnita in cazul celor afectati de stres la nivel cronic. Stresul poate accentua sensibilitatea stomacala, care, la randul ei, poate agrava simptomele mai sus mentionate.

Stresul cronic duce la dureri severe in zona stomacului, ulcer, precum si alte tulburari precum sindromul de colon iritabil (IBS).

Metode de a combate stresul!

Invatarea unor metode corecte de a combate stresul este esentiala atat pentru prevenirea precum si pentru tratarea unor tulburari medicale reale sau eventuale. Mai jos sunt prezentate cateva metode eficiente de a reduce nivelul de stres, conform Centrului Medical de la Universitatea din Maryland (UMMC).

– Schimbarea stilului de viata: reducerea nivelului de stres si schimbarile pozitive in ceea ce priveste viata in general a unei persoane sunt doua variabile dependente.

Imbunatatirea starii generale de sanatate si abilitatea de gestionare a stresului implica efectuarea in mod regulat a unor exercitii fizice, alimentarea conform unei diete bine echilibrate si evitarea consumului excesiv de alcool, cofeina si tutun.

– Metode de relaxare: UMMC este o institutie academica ce se axeaza asupra studierii metodelor de relaxare precum si asupra terapiilor alternative. Unele dintre recomandarile acestora sunt urmatoarele: acupunctura, inspiratii adanci, meditatia, relaxarea prin muzica, terapia cu masaj si biofeedback-ul.

– Tratamente naturiste: Acestea includ aromaterapia, consumul de Valerian – o planta cu calitati sedative si consumul de kava – o radacina eficienta in reducerea starilor de anxietate si stres.

(Nota: terapiile naturiste nu sunt tolerate de toata lumea, ci depind de trecutul si prezentul medical; plantele, suplimentele, precum si alte medicamente homeopatice pot avea efecte secundare destul de serioase. Precum in cazul oricarui tratament – holistic sau cu prescriptie – se recomanda sa va consultati cu un terapeut sau sa va programati pentru o examinare fizica medicala.)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here